10. Bacău de Mijloc (comuna Bata, judeţul Arad)

¤

11. Babşa (comuna Belinţ, judeţul Timiş)

¤

12. Bacova (oraş Buziaş, judeţul Timiş)

 1. Descoperiri daco-romane.

a) În hotarul localităţii se află o mare aşezare de secolele IV-V d.Chr. [1]

¤

13. Balinţ (comună, judeţul Timiş)

¤

14. Baloşeşti (comuna Tomeşti)

¤

15. Banloc (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Aici se află o aşezare şi o necropolă din epoca bronzului (Cruceni – Belegiš). [2]

¤

16. Bara (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii medievale.

a) Pe harta cadastrală din anul 1791 sunt însemnate 62 de movile de pământ. [3]

¤

17. Bata (comună, judeţul Arad)

1. Vestigii medievale.

a) Într-un loc neprecizat din hotarul localităţii s-a descoperit un obiect de podoabă care datează, probabil, din secolele X-XI d.Chr. [4]

¤

18. Baziaş (comuna Socol, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii este amintit un punct neolitic timpuriu. [5]

b) În 1878 a fost descoperită, pe malul Dunării, în dreptul portului Baziaş, o spadă de bronz (Bz D-Ha A). [6]

 

2. Vestigii daco-romane.

a) Dintr-un loc necunoscut aflat în hotarul satului provin fragmente ceramice de secolul IV d.Chr. [7]

 

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Mănăstire.

Mănăstirea cu hramul Sfântul Ilie se află pe culmea stâncoasă a Dealului Locva. Mai târziu primeşte hramul Înălţarea Domnului.

Cercetările efectuate la Mănăstire arată că aceasta are două faze de construcţie (secolele XIV-XV d.Chr.). Biserica este de plan triconc.

În jurul bisericii mănăstirii s-a descoperit o necropolă de secolele XIII-XIV d.Chr.

Aici se află şi o aşezare a culturii Basarabi. [8]

 

4. Descoperiri monetare.

a) În anul 1912 s-a descoperit, pe Dealul Lokva, un tezaur format din monede preromane (52 piese). [9]

b. În hotarul localităţii este semnalată descoperirea unei monede preromane. [10]

c. Alte monede preromane (10 plus 3 bucăţi). [11]

d. 38 denari romani republicani. [12]

e. Un aureus emis de Tiberius. [13]

f) Dintr-un loc neprecizat provin două monede mici de bronz de la Constantin cel Mare şi alte două de la Constantin II. [14]

¤

19. Bazoş (oraş Recaş, judeţul Timiş)

¤

20. Bazoşu Nou (comuna Remetea Mare, judeţul Timiş) 

1. Vestigii daco-romane.

a) Aici este menţionată o aşezare daco-romană într-un punct neprecizat din hotarul localităţii. [15]

¤

21. Băile Herculane (oraş, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Diana sau Izvorul Dianei.

Peştera se localizează în carstul din Valea Cernei, în aval de primul pod peste râu.

Locuirea din aceasta se datorează romanilor şi purtătorilor culturii materiale a epocii moderne. [16]

b) Peştera Hoţilor sau Gaura Tâlharilor.

Peştera este situată la circa 500 m nord de staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane, pe dreapta râului Cerna, la o altitudine absolută de 257 m şi 50 m faţă de firul apei. Peştera este orientată către sud şi sud-est, nu este umedă şi are o temperatură aproape constantă.

Primele săpături arheologice au fost efectuate în anul 1872.

Noile săpături în această peşteră au început în anul 1954. Săpăturile anilor 1954-1955 au fost conduse de C.S. Nicolăescu-Plopşor.

Alte săpături sunt realizate în anii 1967, 1968-1971 şi anii '90.

Urmele descoperite aparţin musterianului, paleoliticului superior, epipaleoliticului şi neoliticului (?), eneoliticului (10 depuneri în trei etape: eneolitic, Herculane I-III şi Coţofeni), Hallstattului, epocii daco-romane şi celei medievale. [17]

c) Peştera Piatra Băniţii.

Peştera se află pe versantul din dreapta Văii Cernei, între Valea Bidini şi Valea Slătinic.

În cavernă s-au descoperit fragmente ceramice din epoca neolitică. [18]

d) Peştera Hercules I sau Hygeea.

Peştera se află în carstul din Valea Cernei, pe malul din dreapta râului, în aval de Băile Romane.

Locuirea de aici se datează în epoca romană şi cea modernă. [19]

e) Peştera lui Iorgovan.

Peştera se află pe versantul din stânga Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini.

În peşteră s-a efectuat un sondaj în anul 1917.

Fragmentele ceramice descoperite cu acest prilej au fost încadrate în neolitic şi erau incizate şi încrustate cu alb. [20]

f) Peştera cu Aburi.

Peştera este situată pe versantul din dreapta Cernei, în zona de influenţă a faliei Hercules, având altitudinea absolută de 400 m şi altitudinea relativă de 240 m.

Materialul arheologic aparţine culturii Coţofeni şi perioadei romane. [21]

g) Peştera Nr. 1 din stânga hidrocentralei (km 9).

Peştera este situată pe versantul din stânga Văii Cernei, la baza unui perete stâncos de circa 150-170 m.

Fragmentele ceramice recoltate aparţin culturii Coţofeni (şi – probabil – Baden) şi epocii moderne. [22]

h) Peştera Nr. 3 din stânga hidrocentralei (km 9).

Peştera se află la 35-45 m spre dreapta şi mai jos de Peştera Nr. 1.

S-a descoperit un fragment ceramic Coţofeni. [23]

i) Peştera Cumont sau Traian.

Peştera se află pe versantul din stânga râului Cerna, lângă Ogaşul lui Ruşeţu. Peştera nu a fost identificată în teren.

Aici s-a descoperit un relief mithraic de epocă romană, în secolul XIX d.Chr.. Relieful nu a mai fost identificat în secolul XX d.Chr. [24]

j) Peştera de sub Şoim (Şoimului Barlang).

Peştera se află la altitudinea absolută de 550 m, pe versantul din stânga râului Cerna, lângă Ogaşul lui Ruşeţu. Cercetarea arheologică a peşterii nu a fost încheiată.

Locuirea datează din epoci preistorice şi moderne. [25]

k) Peştera Gaura lui Lasconi sau Lăsconi.

Peştera se află pe versantul din stânga râului Cerna, lângă Ogaşul lui Ruşeţu.

Fragmentele ceramice descoperite sunt atipice. [26]

l) Peştera Hoţilor (Gaura cu Apă sau Gaura Hoţilor de sub Gogâltan).

Peştera se află în dreptul km 15, în Cheile Cernei. Ea are trei intrări, la altitudinea relativă de 300 m.

Materialele arheologice descoperite aparţin culturii Coţofeni, dar şi epocii moderne. [27]

m) Peştera Mică din Valea Drăstănicului (Peştera Nr. 2 din Valea Drăstănicului).

Peştera se află pe versantul din stânga Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini, în Valea Drăstănicului, către Cabana de la km 14.

Locuirea peşterii se datează în cultura Coţofeni. [28]

n) Peştera Nr. 5 de pe Drăstănic.

Peştera este marcată topografic din secolul XIX d.Chr. [29]

o) Peşterile Nr. 1-4 de la Şălitrari.

Din aceste peşteri se extrăgea materia primă pentru praful de puşcă. [30]

p) Peştera Oilor.

Peştera se află pe versantul din stânga Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini, Valea Drăstănicului, Cabana de la km 14.

Materialele arheologice se încadrează în neolitic, eneolitic (cultura vaselor cu toarte pastilate, Coţofeni) şi epoca bronzului. [31]

r) Peştera Gaura lui Cărăfil.

Descoperirile de aici aparţin neoliticului, eneoliticului, epocii bronzului, epocii romane şi medievale. [32]

s) Peştera Nr. 24 de la Prisaca de la Şchiopu.

În mijlocul sălii centrale sunt resturi de vetre şi fragmente ceramice de epocă modernă. [33]

ş) Peştera Nr. 24 de la Prisaca de la Şchiopu.

Într-un sondaj arheologic s-au descoperit materiale arheologice databile o dată cu secolul XVIII d.Chr. [34]

t) Peştera Nr. 24 de la Prisaca de la Şchiopu.

Într-un sondaj arheologic s-au descoperit materiale arheologice databile o dată cu secolul XVII d.Chr. [35]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Cu ocazia lucrărilor de canalizare efectuate între anii 1961-1962 s-a descoperit un topor de aramă cu braţele în cruce. [36]

b) Punctul Vârful Benghi.

Aici se află a aşezare eneolitică târzie Coţofeni. [37]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Pe o parte şi cealaltă a râului Cerna s-a dezvoltat o staţiune balneară romană (pe o lungime de 5 km). Numele posibil al acesteia este Aquae sau Ad Mediam.

În parcul central al staţiunii s-au descoperit importante urme romane.

Descoperiri romane s-au efectuat încă din secolul XVII. Între cele mai interesante descoperiri amintim inscripţiile.

De pe întinsul oraşului s-au recoltat monede dacice şi romane, dar şi cărămizi cu ştampilă, olane de conducte şi alte resturi caracteristice construcţiilor civile.

Pentru o mai uşoară cercetare a vestigiilor de epocă romană, Doina Benea propune împărţirea porţiunii folosite în epocă în mai multe sectoare (I-IV). [38]

 

4. Mine şi cariere.

a) Cariera de şist argilos Râpa.

Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi modernă. [39]

¤

22. Bănia (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cioaca cu Bani.

La 4 km SV de sat se află dealul Cracu Otara (Ota). În 1878 s-a semnalat o aşezare preistorică pe piscul dealului. Materialul ceramic a ajuns la MNM.

În 1972 s-a efectuat o periegheză şi s-a constatat că aşezarea aparţine culturii Coţofeni. [40]

b) Cracul Otor.

Aici s-a semnalat o aşezare Coţofeni. [41]

 

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctele Arie şi Comorâşniţa.

Cele două puncte sunt situate pe Valea Mare, la aproximativ 2 km de sat.

Aici s-au semnalat urme de ziduri şi ceramică romană. [42]

 

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Sebeşanu.

Aici, pe Dealul Ţânţora, ar fi fost un castel medieval. [43]

 

5. Descoperiri monetare.

a) De aici ar proveni un tezaur de 250 monede romane de secolul IV d.Chr.

b) Pe teritoriul satului au apărut şi monede de la Constantin cel Mare. [44]

c) Într-un punct neprecizat s-a descoperit o monedă de bronz de la Constantin I. [45]

¤

23. Bărăteaz (comuna Satchinez, judeţul Timiş)

1. Vestigii medievale.

a) Punctul Dâmponi sau Gomilă.

Pe movila de aici s-ar fi aflat, în tradiţia locală, biserica satului. [46]

¤

24. Bărbosu (comuna Bănia, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele II-IV d.Chr. [47]

¤

25. Băteşti (oraş Făget, judeţul Timiş)

¤

26. Băuţar (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Descoperiri monetare.

a) De pe teritoriul comunei, fără alte precizări, provine un tezaur monetar format din denari republicani romani. [48]

¤

27. Bârna (comună, judeţul Timiş)

¤

28. Bârz (comuna Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii daco-romane.

a) Din hotarul localităţii provine un tezaur monetar de secolul IV d.Chr. [49]

¤

29. Bârza (comuna Topleţ, judeţul Caraş-Severin)

¤

yx30. Beba Veche (comună, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Aşezarea neolitică târzie cuprinde culturile Tiszapolgár, Baden şi Bodrogkeresztúr. [50]

b) La 3 km de sat pe drumul spre Kiszombor, cu ocazia construirii şoselei vicinale, s-a descoperit o necropolă (15 morminte – cultura Mureş; în morminte s-au descoperit şi obiecte de aur) de epoca bronzului situată pe o movilă.

Tot aici se află şi resturile stratigrafiate ale unei aşezări. [51]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Selişte.

Aici, într-o cărămidărie, se află o aşezare Starčevo-Criş. [52]

b) La începutul secolului XX s-a descoperit în hotarul localităţii un mormânt aparţinând culturii Bodrogkeresztúr. [53]

c) Punctul Pitváros.

Materialele arheologice de aici aparţin epocii timpurii a bronzului. [54]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. [55]

 

4. Vestigii prefeudale.

a) În hotar se semnalează o necropolă de secolele VII-IX d.Chr., dar şi urme de locuire din aceeaşi perioadă. [56]

 

5. Vestigii medievale.

a) Din arealul localităţii provine inventarul unui mormânt (sau mai multe morminte ?) care poate fin încadrat între secolele X-XI d.Chr. [57]

 

6. Descoperiri monetare.

a) De aici provine un quadrans emis de Domitian şi doi denari emişi de Traian. [58]

b) Unul dintre denarii de la Traian amintiţi anterior a fost descoperit într-unul dintre mormintele de inhumaţie „sarmate” descoperite în hotarul localităţii. [59]

c) În anul 1899 s-a descoperit o monedă de bronz de la Maximianus Herculius. [60]

d) În anul 1932 s-a descoperit o monedă de bronz de la Constans. [61]

e) Se semnalează monede de secolele VI-VII d.Chr. [62]

¤

31. Becicherecu Mic (comună, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Movila Împăratului.

Movila se află la aproximativ 5 km SV de vatra satului. Înălţimea actuală a movilei este de aproximativ 3 m, iar diametrul de 40-50 m. De la suprafaţă s-a recoltat o unealtă mică de silex. [63]

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) La nord de sat, după ce se trece canalul de apă cu barajul adiacent, pe traseul unei conducte a schelei de extracţie Şandra, se află o staţiune neolitică suprapusă de alta daco-romană. [64]

 

3. Vestigii daco-romane.

a) La 200 de m spre sud de aşezarea de mai sus se află o alta, daco-romană. [65]

 

4. Descoperiri monetare.

a) Fără alte precizări, pe teritoriul localităţii s-au descoperit monede de aur şi argint emise de Filip II şi Alexandru cel Mare. [66]

b) În hotarul satului, către Dudeştii Noi, s-a descoperit un denar republican roman emis de Pinarius Nata. [67]

c) În localitate s-au descoperit trei denari imperiali romani de la Traian. Piesele nu au aparţinut unui tezaur. [68]

d) În anul 1877 s-a descoperit o monedă din bronz de la Diocletian. [69]

e) De aici provin două monede din Imperiul Romano-german. [70]

¤

32. Begheiu Mic (oraş Făget, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) La aproximativ 1 km sud de şoseaua Lugoj – Făget, spre SV de cotitura bruscă a drumului de ţară dinspre Făget, la aproximativ 300 m est de Valea Pietrei, se află o movilă de pământ cu înălţimea de 2 m şi diametrul de 10-15 m. [71]

b) La aproximativ 200 m de movila precedentă se află o alta cu înălţimea de circa 1, 5 m şi diametrul de 10 m. [72]

c) În colţul de SE al satului, la circa 125 m de Valea Pietrei, la 250 m sud de o lizieră, la 300 m nord de linia de înaltă tensiune, se află resturile unei movile distruse. Înălţimea acesteia este de 1,7 m, iar diametrul de 10 m. [73]

d) La intersecţia drumului agricol care trece pe lângă movila 1 cu Valea Pietrei, la circa 50 m est de pârâu şi la 50 m nord de drum, se află o movilă cu înălţimea de 1,80 m şi diametrul de 10-12 m. [74]

e) Pe creasta care desparte Valea Begăi de Valea Livezi, la mijlocul distanţei dintre obârşiile pâraielor Bălăşina  şi Valea Pietrei, la nord de drumul de ţară Bucovăţ – Drăgşineşti şi de liziera pădurii, se află patru movile aşezate pe axa E – V. Ele au înălţimile de 1, 2 şi 0,5 m şi diametrele de 12, 20, 10 şi 6 m. [75]

¤

33. Belinţ (comună, judeţul Timiş)

1. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit în anul 1970 un tezaur format din 33 monede bizantine. [76]

¤

34. Belobreşca (comuna Pojejena, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Pe malul râului Potoc s-a descoperit ceramică smălţuită romană şi un fragment ceramic de epoca bronzului. [77]

 

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Ţiganska Reca.

Lângă un pod de piatră s-au semnalat urmele unei biserici de piatră. [78]

b) Punctul Doboki Potoc.

Aici s-au descoperit materiale ceramice de secolele VIII-IX d.Chr. [79]

¤

35. Bencecu de Jos (comuna Pişchia, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit un topor de cupru de tip Orşova. [80]

¤

36. Bencecu de Sus (comuna Pişchia, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Aici s-a descoperit un topor cu braţele în cruce de tip Jaszládány. [81]

 

2. Descoperiri monetare.

a) În anul 1905 s-a descoperit un stater de aur emis de Filip II. [82]

b) De aici provin şi doi denari imperiali romani (Domitian şi Traian) descoperiţi în perimetrul localităţilor Bencecu de Sus, Pişchia şi Murani care sunt învecinate. [83]

c) În colecţia numismatică a Muzeului din Timişoara se află o monedă din bronz de la Constantinus I. [84]

¤

37. Berecuţa (comuna Gătaia, judeţul Timiş)

¤

38. Beregsău Mare (comuna Săcălaz, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Din hotar provine un tipar pentru turnat obiecte din bronz. [85]

 

2. Movile de pământ.

a) Punctul Gomilă.

Punctul s-ar afla în hotarul satului. Aici s-ar fi descoperit urme de ziduri şi o sabie. [86]

¤

39. Beregsău Mic (comuna Săcălaz, judeţul Timiş)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. [87]

 

2. Movile de pământ.

a) La aproximativ 4,3 km NV de vatra satului, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 40 m, înaltă de circa 2 m, uşor reperabilă pe traseul căii ferate Timişoara – Jimbolia. [88]

b) Punctul Gomila Mare.

Toponimicul se află în hotarul localităţii. Nu este exclus ca să fie unul şi acelaşi tumul cu cel de mai sus. [89]

¤

40. Berini (comuna Sacoşu Turcesc, judeţul Timiş)

1. Vestigii nedatate.

a) Într-o „cetate de pământ” s-a descoperit ceramică. [90]

 

2. Movile de pământ.

a) Punctul Gomila Cerii.

Toponimicul este semnalat în hotarul localităţii. [91]

¤

41. Berlişte (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Picăţele, Picături sau Valea Morii.

Săpăturile arheologice de aici au scos la iveală fragmente ceramice hallstattiene şi medievale.

În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [92]

 

2. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Spărdoviţa.

Aici s-au descoperit urme romane. [93]

b) Punctul La Poieni.

În acest punct s-au descoperit materiale ceramice de secolele III-IV d.Chr. [94]

c) Punctele Izlaz, Legumicol şi Drumul Viilor.

În aceste puncte se semnalează descoperiri daco-romane. [95]

 

3. Vestigii medievale.

a) În lunca râului s-au descoperit fragmente ceramice de secolul XIV d.Chr. şi urme ale unor cuptoare de redus minereul. [96]

b) Punctul Sălişte.

Aici s-au semnalat urme de locuire din perioada medievală timpurie. [97]

¤

42. Berzasca (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cracul cu Toacă.

a.1.) Aici s-au descoperit materiale arheologice din epoca bronzului sau Hallstatt (un topor de bronz, trei brăţări şi un vârf de lance). Acestea au ajuns la MBT (1930).

a.2.) Pe la 1900 s-au descoperit aici fragmentele unei urne funerare cu oase calcinate provenind dintr-o necropolă. Acestea au ajuns la MO. [98]

b. Depozite de bronzuri.

În 1883 s-a descoperit, sub o placă de piatră aflată pe un deal, în direcţia Liubcovei (poate pe Stenca Liubcovei), un depozit de bronzuri (50 de piese, 9 kg) (MV). Unele piese se află într-o colecţie particulară la Moldova Nouă, iar altele la MV (?). [99]

c) Punctul Şpiţ I sau Ogaşul Odului.

În acest punct s-a descoperit o mare cantitate de ceramică Basarabi. [100]

d) Aici se amintesc urme Starčevo-Criş. [101]

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Staţia de pompare – I.F.E.T.

În imediata apropiere estică a comunei s-au descoperit urme culturii Basarabi şi dacice.

Aici, la vest de aşezare, se află o necropolă tumulară aparţinând culturii Basarabi. [102]

 

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Ogaşul Neamţului, Zăscos sau Şpiţ III.

În apropierea km fluvial 1020, lângă un pod, în punctul numit Ogaşul Neamţului sau Zăscoc s-au descoperit mai multe bordeie. Acestea se încadrează cronologic în secolele XII-XIII d.Chr. [103]

4. Descoperiri monetare.

a) Din localitate provin monede izolate, emise în secolul IV d.Chr., fără alte precizări. [104]

¤

43. Berzovia (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Aici s-a descoperit un coif din bronz de tip greco-illir. [105]

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Castrul Bersobis.

Acesta se află în vatra satului. Construcţia militară a fost o vreme garnizoana legiunii IIII Flavia Felix.

Castrul, realizat din pământ, are două faze de construcţie şi dimensiunile de 490 / 410 m. El se află pe malul din stânga Bârzavei, în intravilanul localităţii, fapt ce nu avantajează cercetările de aici.

Săpăturile anului 1962 au dus şi la descoperirea de materiale ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş.

Pe latura de nord a castrului s-au descoperit materiale ceramice Tiszapolgár.

Din anul 1998 s-au început săpăturile pentru cercetarea clădirii comandantului (principia).

Lângă castru s-a dezvoltat o aşezare civilă care se dezvoltă până în secolul IV d.Chr. [106]

b) Punctul Gruniul Cetăţii.

În hotarul localităţii este semnalată o aşezare şi monede dacice şi romane (punctul poate fi acelaşi cu cel din hotarul oraşului Bocşa). [107]

c) Punctul Pătruieni sau Pătruene.

Ruina bisericii medievale cercetate se află la liziera Pădurii Ciclău, aflată la aproximativ 2 km nord de Berzovia, în apropierea drumului care leagă Berzovia de satele Iersig şi Vermeş.

Biserica este de tip sală, cu altarul patrulater. În jurul ei se află o mică necropolă. Datarea monumentului este în secolele XIV-XV d.Chr. (curtea şi satul medieval Remetea).

Aici s-a descoperit o monedă medievală.

În acest punct s-a descoperit şi o fortificaţie de pământ cu şanţ şi val având 150 / 100 m.

Urmele arheologice descoperite cu prilejul cercetării sistematice sunt din prima epocă a fierului, secolele III-IV d.Chr., XII-XIII d.Chr. şi XIV-XV d.Chr. [108]

 

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Valea Stoicoane.

Aici se află o zonă cu cuptoare de redus minereul databile între secolele III-IV d.Chr. [109]

b) Punctul Ibor.

Aici se află o altă zonă cu cuptoare de redus minereul databile între secolele III-IV d.Chr. [110]

c) Punctul Grădinile Popii.

La 2 km SE de comună, în valea Pârâului Fizeş, se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr. [111]

 

4. Vestigii prefeudale.

a) În hotarul satului este semnalată descoperirea unui opaiţ din metal cu lanţ, datat în secolele IV-VI d.Chr., socotit paleocreştin. [112]

¤

44. Bethausen (comună, judeţul Timiş)

¤

45. Bichigi (oraş Făget, judeţul Timiş)

1. Vestigii prefeudale.

a) La circa 250 m de ultimele case ale satului, pe partea din dreapta Văii Dicornului, în ambele părţi ale drumului spre Begheiul Mic, au fost descoperite fragmente ceramice de secolele V-VI d.Chr. [113]

¤

46. Bigăr (comuna Berzasca, judeţul Caraş-Severin)

¤

47. Biled (comună, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) La aproximativ 2,5 km NE de vatra satului şi la circa 2,7 km nord de o movilă, la hotarul cu localitatea Satchinez, în dreapta drumului de legătură Biled – Satchinez, se află o movilă de pământ, înaltă de circa 2,5 m, cu diametrul de circa 50 m. Aici s-a descoperit un ciocan din piatră neolitic şi urmele unei construcţii medievale.

Aşezarea neolitică de aici se datează în vremea culturii Vinča, faza A. [114]

b) Punctul Kalvarienberg.

La aproximativ 0,9 km sud de marginea satului şi la 1,7 km nord de movila anterioară, în dreptul drumului judeţean Timişoara – Sânnicolau Mare, se află, la numărul topografic 384/385, o movilă de pământ înaltă de circa 4 m, cu diametrul de circa 50 m. Ea a fost amenajată ca loc de cult romano-catolic. La arătură se recoltează materiale arheologice aparţinând evului mediu timpuriu şi dezvoltat. [115]

c) La 2 km NE de localitate, pe terasa aflată la nord de lunca joasă a râului Ier, la 500 m de pârâu, s-a descoperit o aşezare daco-romană suprapusă de o alta aparţinând epocii medievale timpurii. [116]

d) Între terasamentul căii ferate şi şoseaua Biled – Şandra (în dreptul bornei cu km 587), s-a descoperit o aşezare prefeudală care suprapune o alta daco-romană. [117]

e) În zona terasei aflată la 3 km ENE de Biled, la circa 300 m sud de linia de înaltă tensiune, au apărut urme arheologice din mai multe epoci istorice, între care şi daco-romane. [118]

f) Pe terasa înaltă aflată la 3 km de localitate, la SE de balta cu stuf, pe traseul unui drum de ţară, se află vestigii arheologice din mai multe epoci istorice între care şi cea daco-romană. [119]

g) La 250 m SSE de un tumul, pe malul nordic al râului Ier, apar urme arheologice din neolitic, Hallstatt şi perioada daco-romană. [120]

h) La circa 2000 m est de reţeaua de stâlpi de înaltă tensiune (în dreptul stâlpilor 192-193), în apropierea unei cazemate de beton, s-a descoperit o aşezare neolitică suprapusă de una daco-romană. [121]

i) La 500 m sud de drumul de acces al Schelei de extracţie Şandra, aflat între Biled şi Satchinez, apar urmele unei întinse aşezări cu mai multe niveluri de locuire. [122]

j) Pe traseul stâlpilor de înaltă tensiune (stâlpul 205), la est şi vest de acesta, se află o aşezare daco-romană suprapusă de una de secolele X-XII d.Chr. [123]

k) La circa 900 m SE de aşezarea 1j se află o staţiune cu stratigrafie complexă: neolitic, daco-roman şi secolele X-XII d.Chr. [124]

 

2. Vestigii daco-romane.

a) Pe teritoriul localităţii, la 4 km NNE de localitate, la est de podul de piatră peste râul Ier, la sud de un vechi curs de apă, se semnalează descoperiri de epocă daco-romană. [125]

b) Pe un promontoriu din hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare daco-romană. [126]

c) La est cu circa 200 m de stâlpii 201-202 s-a descoperit o aşezare daco-romană. [127]

d) La 3 km ENE de Biled, la est de balta cu stuf, pe o terasă orientată E-V, a fost descoperită o aşezare daco-romană. [128]

e) Pe terasa inferioară a pârâului Ier, la 1 km est de aşezarea de la punctul 1g, s-a descoperit o aşezare daco-romană. [129]

f) La 250 m est de reţeaua de înaltă tensiune, în dreptul stâlpilor 182-186, apar fragmente ceramice daco-romane. [130]

g) La circa 1000 m est de reţeaua de înaltă tensiune (stâlpii 194-197) s-a descoperit o întinsă aşezare daco-romană. [131]

h) La 150 m vest de podul peste pârâul Ier, pe un promontoriu, se află o aşezare daco-romană. [132]

i) În apropierea drumului agricol se întinde o mică aşezare daco-romană. [133]

j) La circa 1,2 km est de şoseaua Biled – Becicherecu Mic, pe traseul unei conducte, la circa 1,5 km sud de localitatea Biled, s-a descoperit o aşezare daco-romană. [134]

 

3. Movile de pământ.

a) La aproximativ 2,5 km SV de vatra satului, în apropierea hotarului cu Iecea Mare, în partea din dreapta drumului de legătură dintre cele două localităţi, se află o movilă de pământ înaltă de circa 3 m şi cu diametrul de 40-50 m. [135]

b) La aproximativ 4 km sud de vatra satului, în apropierea hotarului cu Becicherecu Mic, în partea din stânga drumului de legătură dintre cele două localităţi, se află o movilă înaltă de aproximativ 6 m şi cu diametrul de circa 50-60 m. [136]

c) La aproximativ 2,4 km SE de vatra satului şi la circa 1,9 km nord de movila de la punctul anterior, se află o movilă de pământ înaltă de circa 4,5 m, cu diametrul de 50 m, plasată pe partea din stânga aceluiaşi drum. [137]

d) Punctul Apa Mare.

În apropierea braţului de apă cu numele Apa Mare, braţ mort al râului Beregsău, la aproximativ 0,4 km est de localitate şi la circa 2 km nord de movila anterioară, se află o movilă de pământ, înaltă de circa 3,5 m, cu diametrul de circa 40 m. [138]

 

4. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare aparţinând perioadei secolul I î.Chr. [139]

b) În anul 1847 s-a descoperit un tezaur format din circa 2000 monede romane din aur, argint şi bronz de la împăraţii Traianus, Hadrianus, Caracalla, Gordianus III, Claudius II Gothicus, Constantinus I „şi alţii”. [140]

c) Pe teritoriul localităţii se semnalează un tezaur format din monede bătute de Marcus Antonius pentru legiuni. [141]

d) De pe raza localităţii s-a descoperit un tezaur monetar de secolul IV d.Chr. [142]

¤

48. Biniş (comuna Doclin, judeţul Caraş-Severin)

1. Movile de pământ.

a) Movilele de hotar ale satului sunt atestate documentar în anul 1597. [143]

¤

49. Birchiş (comună, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Fără precizări topografice s-au descoperit pe teritoriul comunei cinci inele de aur cu patru muchii, mai înguste la capete databile, probabil, la sfârşitul epocii bronzului. [144]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit un fragment de conductă romană. [145]

¤

50. Birda (comuna Gătaia, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) La est de sat, pe şoseaua Gătaia – Birda, în partea din stânga acesteia, în faţa cantonului, este semnalată o movilă de pământ. [146]

¤

51. Blajova (comuna Nichiţdorf, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) La vest de sat, peste râul Pogăniş, sunt semnalate ridicături de pământ. [147]

¤

52. Bobda (comuna Cenei, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Materialele arheologice de epoca bronzului de aici (necropolă cu două faze de înmormântare) se încadrează în partea târzie a perioadei şi în perioada hallstattiană.

De aici provine şi un fragment de brăţară din fier. [148]

 

2. Movile de pământ.

a) Punctul Gomila din Via Spăii.

La 1250 m NV de sat şi la 420 m vest de drumul Bobda – Cărpiniş, se află o movilă de pământ înaltă de 6 m, cu diametrul de 40 m şi o suprafaţă de 2512 m². [149]

b) Punctul Gomila de lângă Sat sau Gomila lui Bagi.

La 1,2 km nord de sat, la drumul mare, la 300 m est de drumul Bobda – Cărpiniş, se află o movilă de pământ înaltă de 5 m, cu diametrul de 50 m şi suprafaţa de 3925 m². [150]

 

3. Descoperiri monetare.

a) La circa 2-3 km de Bobda, pe un grind aflat în partea din dreapta şoselei Bobda – Cenei, s-a descoperit o monedă de bronz slab păstrată (Constantius II) asociată cu fragmente ceramice de secolul IV d.Chr. [151]

¤

53. Bodo (comuna Balinţ, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Movila lui Cordoş sau Cardoş.

Tumulul cercetat sistematic se află în Lunca Begheiului, pe marginea drumului judeţean Balinţ – Bethausen – Făget, la 1,5 km NV de sat.

Mormântul descoperit în tumul aparţine seriei „cu ocru”. Pe manta s-au descoperit materiale ceramice contemporane cu cultura Coţofeni. [152]

 

2. Movile de pământ.

a) Movila descrisă mai sus face parte dintr-un grup de trei movile, aflate toate la NEE de sat, cu dimensiunile asemănătoare. Cea mai îndepărtată este la est de sat, a doua la circa 500 m de sat, în stânga şoselei Coşteiu – Făget, iar cea de a treia este plasată în apropierea cimitirului satului. [153]

 

3. Vestigii preistorice.

a) Punctul Sub Deal.

La 300 m nord de tumul se află o aşezare aparţinând culturii Coţofeni cu influenţe Baden. [154]

b) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului. [155]

c) De aici provin materiale ceramice Basarabi. [156]

 

4. Vestigii nedatate.

a) Punctul Selişte.

Din acest punct provin fragmente osteologice animale. [157]

 

5. Descoperiri monetare.

a) Din hotarul satului provine un sestert emis de Domitian. [158]

¤

54. Bocşa (oraş, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Valea Vornicului.

Aici s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni. [159]

 

2. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [160]

b) Punctele Grădini, Valea Bocşiţei, Dealul Pietrii, Ogaşul Sârbului, Canton Groza şi Valea Dognecei.

În toate aceste puncte s-au descoperit artefacte şi urme ale activităţii unor comunităţi de secolele III-IV d.Chr. [161]

 

3. Descoperiri monetare.

a) Dintr-un loc necunoscut din arealul localităţii provine o tetradrahmă thasiană. [162]

 

4. Mine şi cariere.

a) Punctul Cracul de Aur.

Mina Bocşa, aflată în munţii Dognecea, ar fi furnizat aur.

După opinia unor cercetători aceasta ar fi funcţionat pentru exploatarea fierului în epoca romană, cea medievală şi modernă. [163]

¤

55. Bocşa Montană (oraş Bocşa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Într-un punct neprecizat de pe teritoriul localităţii s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş. [164]

b) La nord de Bocşa Vasiovei (Muntele Areniş, lângă izvoarele Smidei) se află o ridicătură de pământ cu şanţ dublu.

Materialele ceramice recoltate aparţin epocii bronzului. [165]

c) La 1 km sud de Dealul Colţan s-a descoperit un celt. [166]

d) În spatele caselor muncitoreşti (cele 5 case) pe Dealul Pietrii s-a descoperit, în anul 1961, o aşezare hallstattiană. [167]

e) Punctul Vărzărie.

Pe locul numit astfel s-a descoperit, în anul 1962, zgură. [168]

f) Punctul Ogaşul Sârbului.

g) În acest loc, situat în hotarul localităţii, s-a descoperit în anul 1960-1961, zgură şi chirpici. [169]

h) Punctul Grădina Popii.

În locul numit Grădina Popii s-au descoperit fragmente ceramice lucrate cu mâna, asociate cu zgură (1962).

Datarea materialului arheologic se face în Hallstatt. [170]

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a.1.) Punctul Dealul Colţan.

Dealul Colţan este situat la SE de Bocşa Montană, lângă gara cu acelaşi nume. Calea ferată Reşiţa – Timişoara îl înconjoară. Pe deal au funcţionat aşezări în mai multe epoci preistorice: fragmente ceramice Baden; pe platoul dealului se află o aşezare Coţofeni. Materialul arheologic se află la MBT, MNM; pe versantul de est a dealului a fost localizată în anul 1948 (Dumitru Berciu) o întinsă aşezare prezentând un singur strat de cultură aparţinând culturii Coţofeni; În partea de nord a dealului s-au descoperit trei peşteri cu materiale arheologice Coţofeni. În zonă s-a descoperit şi un sceptru de piatră.

În peşteri se semnalează şi materiale arheologice eneolitice. [171]

a.2.) În timpul unor periegheze din anul 1961-1963, în partea nordică a dealului, s-a descoperit o aşezare de la începutul epocii bronzului. [172]

a.3.) Depozite de bronzuri.

La poalele dealului, în zona unor cuptoare de var, s-a descoperit, în anul 1886, un depozit de bronzuri.

Acesta se datează la sfârşitul epocii bronzului, în seria Cincu-Suseni (Ha A₁ – Bocşa I). [173]

a.4.) Dintr-un punct neprecizat al dealului provine un vas de lut şi o spirală din sârmă de aur în patru muchii, datând din epoca bronzului. [174]

 

b. Punctul Smida (Şmida) Veche sau Gruniul Cetăţii.

La Smida Veche, în punctul Gruniul Cetăţii, au fost efectuate sondaje în anii 1960-1962.

S-au descoperit materiale ceramice Coţofeni şi mai târzii.

Tot aici s-au descoperit şi 17 monede romane din bronz, emise în secolele III-IV d.Chr. [175]

 

3. Mine şi cariere.

a) În hotarul localităţii este amintită o spălătorie de aur. [176]

b. Punctul Smida (Şmida) Veche sau Gruniul Cetăţii.

Aici se observă urme de exploatări aurifere şi de fier. [177]

 

4) Movile de pământ.

a) Punctul Pohoanca.

Se aminteşte o movilă aplatizată, la marginea localităţii, pe malul din stânga Pârâului Moşcandini.

În preajma movilei s-au descoperit fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [178]

 

5. Descoperiri monetare.

a) Lângă gara Colţan s-a descoperit o monedă romană imperială. [179]

¤

56. Bocşa Română (oraş Bocşa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Ibrilonţ.

În acest loc s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi silexuri (1960-1961). [180]

b) Între Bocşa Română şi Ramna s-a descoperit, în anul 1851, un cuţit de silex. [181]

c) Depozite de bronzuri.

În 1901 s-a descoperit, în hotarul Bocşei, un depozit de bronzuri într-un vas de lut. Din depozit mai face parte şi o altă piesă (Bocşa II). [182]

d) Punctul Via lui Vântu.

În hotarul cu Dealul Mare s-au descoperit materiale ceramice hallstattiene. [183]

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Dealul Mare.

Pe deal, în dreapta drumului ce duce spre Ramna, s-a descoperit o necropolă hallstattiană de incineraţie, formată din 8 morminte.

Aici sunt şi resturile unei fortificaţii cu val şi şanţ (Cleanţu lui Variu).

S-au executat săpături în anii 1961-1962.

În hotar, pe Dealul Mare, este semnalat un depozit de bronzuri din Ha A₂-B₁ (Bocşa III). [184]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Aşezarea romană se află în partea de nord a localităţii actuale. [185]

b) Punctul Valea Moraviţei.

Fără alte precizări, se amintesc movile de pământ.

Acestea par a fi aceleaşi cu cele amintite de Iaroslavschi şi Lazarovici, puse în legătură cu reducerea minereului de fier în secolul IV d.Chr. [186]

c) La 2 km spre Berzovia, pe partea din stânga şoselei, pe valea îngustă a unui pârâu aflat în spatele Complexului avicol, a fost identificată o aşezare daco-romană. [187]

 

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Cetăţuia, Gruniul Cetăţuica; Cetatea Cuieşti.

În Valea Vernicului au fost descoperite, în anii 1960-1961, materiale ceramice Coţofeni.

Aici a existat o fortificaţie medievală timpurie datată încă din secolele IX-X d.Chr.

La 1349 este atestat districti castri Kuesd, mai apoi castrum Kvest (1395), cetatea Bârzavei (1379, 1400) şi castrum Bokcha (1597). Cetatea Bocşei este amintită sub numele castri et oppidi Bockza. [188]

b) Mănăstirea franciscană este amintită în a doua jumătate a secolului XIV d.Chr. [189]

 

5. Descoperiri monetare.

a) Din hotarul localităţii provine un tezaur format din 119 monede imperiale romane. [190]

¤

57. Bocşa Vasiovei (oraş Bocşa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Aici este menţionată o aşezare aparţinând culturii Starčevo-Criş. [191]

 

2. Punctul Valea Godinovei.

Mănăstirea de la Izvor este ortodoxă şi poartă hramul Sfântul Ilie. [192]

¤

58. Bodrogu Nou (comuna Felnac, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Dintr-un loc neprecizat din hotarul localităţii provine un ciocan din piatră. [193]

b) Punctul Pădure.

Fragmente ceramice aparţinând culturii Baden au fost recoltate din hotarul localităţii. [194]

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) La NV de sat, în incinta mănăstirii, cu ocazia unor lucrări de restaurare, s-au descoperit, în fundaţia turnului-locuinţă, fragmente de cărămizi romane. Cu aceeaşi ocazie s-au descoperit fragmente ceramice de secolele XI-XII d.Chr. [195]

b) Punctul La Hodaie.

La nord de sat, se pot observa la suprafaţa solului urmele unei fortificaţii de pământ (100 / 60 m). Valul se păstrează pe o înălţime de 0,8 m şi o lăţime de 3 m.

Aici s-au descoperit materiale ceramice de epoca bronzului şi de secolele III-IV d.Chr. [196]

c) Punctul Către Vale.

La extremitatea nordică a terasei La Hodaie, în imediata apropiere a vechiului curs al Mureşului, a fost descoperit material arheologic aparţinând culturii Banatului (faza I), eneoliticului (cultura Tiszapolgár), epocii bronzului (cultura Otomani), secolelor III-IV, X-XIII şi XIII-XIV d.Chr. [197]

 

3. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea Bodrog.

Mănăstirea ortodoxă a fost refăcută pe un alt amplasament decât cel al mănăstirii atestate în secolele XII-XIII d.Chr. Mănăstirea actuală a fost construită între secolele XIV-XV d.Chr.

Aşezarea medievală timpurie din jurul mănăstirii se datează o dată cu secolul XII d.Chr. [198]

b) Punctul Bisericuţă.

Aici apar materiale medievale (cahle). [199]

¤

59. Bogâltin (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Gogâltan.

În peşteră s-ar afla schelete umane. [200]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Vârful Gogâltan.

Pe culmea muntelui se află o aşezare Coţofeni, faza a treia. [201]

 

3) Schitul ortodox de aici poartă hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. [202]

¤

60. Bogda (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) De aici provine un topor de piatră. [203]

¤

61. Bogodinţ (comuna Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin)

1. Descoperiri monetare.

a) Punctul Sălişte.

La sfârşitul secolului XIX s-a descoperit aici un mare tezaur monetar medieval. [204]

¤

62. Boina (comuna Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin)

¤

63. Boiniţa (comunei Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin)

¤

64. Bojia (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

65. Boldur (comună, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul La Gomilă.

În apropiere de Boldur, la est de staţia de cale ferată, la SE de sat, la nord de calea ferată şi de şoseaua Lugoj – Buziaş, se află o formă de pământ artificială (un grind prelung, tell format din mai multe movile aplatizate care la capătul de NE se termină cu o movilă proeminentă cu diametrul de 15 m şi înălţimea de 1 m). De la suprafaţă s-au adunat fragmente ceramice aparţinând culturii Vinča (Moroz-Pop o plasează în hotarul oraşului Lugoj). [205]

¤

66. Bolvaşniţa (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii autorii au cercetat o aşezare aparţinând culturii Coţofeni. [206]

 

2. Movile de pământ.

a) Pe terenul lui Petru Ghiula (nr. de casă  48).

Pe acest loc se află un tumul (?), cu diametrul de 200 m şi înălţimea de 7-8 m (vezi punctul 1). [207]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii, la ieşirea din satul Vârciorova, este semnalată o aşezare rurală de secolele II-III d.Chr. [208]

 

4. Mine şi cariere.

a) Mina de aur Bolvaşniţa.

Mina se află la 5 km amonte de castrul Mehadia, pe afluentul Bolvaşniţa. Ea ar fi fost exploatatăîn epoca romană, dar şi înainte de aceasta. Tot aici se află şi o aşezare rurală romană. [209]

b) Spălătoriile de aur de aici ar fi funcţionat încă din preistorie. [210]

¤

67. Borlova (comuna Turnu-Ruieni, judeţul Caraş-Severin)

1. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii, în anul 1885, este semnalat un tezaur format din câteva sute de monede din bronz şi argint din secolele III-IV d.Chr. [211]

 

2. Mine şi cariere.

a) Mina de aur Borlova.

Aceasta se află pe afluentul Sebeş al Timişului.

Această mină ar fi funcţionat în epoca romană, dar şi înainte de aceasta. În acelaşi punct din hotar s-ar afla şi o aşezare rurală de secolele II-IV d.Chr. [212]

b) Spălătoriile de aur de aici ar fi funcţionat încă din preistorie. [213]

 

3. Schitul ortodox de pe Muntele Mic poartă hramul Sfântul Ilie. [214]

¤

68. Borlovenii Noi (comuna Prigor, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) În nordul localităţii se pot vedea urmele drumului roman. [215]

b) Punctul Iblăciua.

Aici s-a descoperit, în anul 1926, s-a descoperit o inscripţie romană. [216]

¤

69. Borlovenii Vechi (comuna Prigor, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Leu sau Vârful Leului.

La 2 km de sat, spre nord, pe platoul unui deal, au fost descoperite fragmente ceramice din epoca mijlocie a bronzului.

Aşezarea este fortificată în epoca dacică.

La poalele dealului, în punctul Sălişte, s-a descoperit aşezarea contemporană cu fortificaţia de pe deal. [217]

 

2. Movile de pământ.

a) Punctul Morii Vechi.

Pe terasa râului Nera, la ieşirea din sat, în amonte, este semnalată o movilă de pământ. [218]

 

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Bălţii Negre.

Aici se află urmele unei aşezări antice de secolele III-IV d.Chr. la locul numit La Mănăstire. [219]

4. Descoperiri monetare.

a) De aici provine o monedă de la Tiberiu. [220]

¤

70. Borlugi (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

71. Boteşti (comuna Bârna, judeţul Timiş)

¤

72. Botineşti (comuna Bârna, judeţul Timiş)

¤

73. Bozovici (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Vărsături.

Pe malul din dreapta Nerei s-a descoperit o aşezare preistorică, la circa 300 m de Valea Agrişului. [221]

 

2. Vestigii dacice.

a) Ovidiu Bozu aminteşte, în hotarul localităţii, o fortificaţie dacică. [222]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Cimitirul Catolic.

Punctul este situat la marginea sud-estică a Bozoviciului, pe panta Dealului Beclean.

Aici s-au descoperit artefacte de secolele III-IV d.Chr. [223]

 

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Tăria.

Aşezare medievală dispărută. [224]

b) Punctul Târgovişte.

În hotar se află vatra unei aşezări medievale de secol XIV d.Chr. (aici a funcţionat aşezarea medievală cu acelaşi nume). [225]

 

5. Descoperiri monetare.

a) În anul 1875 s-a descoperit, în hotarul localităţii, un tezaur de denari romani republicani. [226]

¤

74. Bratova (comuna Târnova, judeţul Caraş-Severin)

¤

75. Brădişorul de Jos (oraş Oraviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Într-un loc neprecizat a fost găsit un fragment de la un topor perforat din piatră şlefuită şi un vas cenuşiu, bitronconic. [227]

b) Depozite de bronzuri.

Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un depozit de bronzuri, depus într-un vas de lut. [228]

c) Aici, în hotarul localităţii, s-a descoperit un mic vas bitronconic. [229]

 

2. Vestigii dacice.

a) Ovidiu Bozu aminteşte pe teritoriul localităţii o aşezare dacică. [230]

 

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctele Cetate şi Ogaşul Liubii.

În hotarul localităţii, în apropierea staţiei CFR, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi resturi ale practicării metalurgiei fierului. [231]

 

4. Vestigii medievale.

a) Se aminteşte, în hotarul localităţii, o vatră de locuire, dar şi morminte, de secolele VIII-IX d.Chr. [232]

 

5. Descoperiri monetare.

a) Punctul Ogaşu Bogdanului.

Înainte de anul 1895 s-a descoperit în acest punct, între dealurile Bogdanu Mare şi Bogdanu Mic, în izlaz, un tezaur monetar. [233]

b) În anul 1890 s-a descoperit un alt tezaur la săparea fundaţiilor unei case. [234]

 

6. Mine şi cariere.

a) Mina de aur Maidan.

În epoca romană şi medievală se exploata aici aur şi, probabil, alte metale. [235]

 

7. Movile de pământ.

a) În hotar sunt semnalate, fără alte precizări, movile de pământ. [236]

¤

76. Brăneşti (oraş Făget, judeţul Timiş)

¤

77. Breazova (comuna Margina, judeţul Timiş)

¤

78. Brebu (comună, judeţul Caraş-Severin)

 1. Vestigii preistorice.

a) În anul 1963, pe un deal situat în partea dreaptă a şoselei ce duce la Caransebeş, la circa 2 km SE de comună, s-a descoperit un mormânt de incineraţie din secolul V î.Chr. Tot aici s-au descoperit materiale ceramice din Hallstattul târziu. [237]

b) Punctul Câmpia Laiului.

Arme şi unelte de fier s-au descoperit în acest punct. [238]

c) Punctul Cărpiniş.

Zgură de fier s-a descoperit în acest punct. [239]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Gura Văii.

La 3 km NE de comuna Brebu, într-un punct situat la baza Dealului Cozlarul, la 40 m de drumul judeţean Reşiţa – Caransebeş, s-a descoperit o construcţie romană.

Aceasta avea laturile de 19 / 20 m şi reprezintă resturile unor thermae ţinând de un mansio.

Drumul roman trece la o distanţă de aproximativ 100 m.

Datarea construcţiei este în secolele II-III d.Chr.

De aici provin mai multe monede. [240]

 

3. Vestigii daco-romane.

a) Pe coama Dealului Cerăgău, în apropierea drumului roman, se află o aşezare daco-romană. [241]

 

4. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Pustiniş.

La intrarea dinspre Caransebeş, pe partea din dreapta drumului, se întinde o terasă unde s-au descoperit fragmente ceramice de secolele VIII-X d.Chr. [242]

 

5. Vestigii medievale.

a) Punctele Cozlar şi La Brazi.

În cele două puncte din hotar sunt amintite movile (medievale ?). [243]

 

6. Mănăstirea ortodoxă poartă hramul Acoperământul Maicii Domnului. [244]

¤

79. Brebu Nou (comună, judeţul Caraş-Severin)

¤

80. Brestelnic (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotar apare toponimicul Mohila. [245]

¤

81. Brestovăţ (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii dacice.

a) Punctul Dâmb.

Punctul se află situat la NV de localitate. Aici s-au descoperit urmele unei aşezări dacice. [246]

¤

82. Breştea (comuna Denta, judeţul Timiş)

1. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare aparţinând perioadei secolelor II î.Chr.-II d.Chr. Poate că este vorba despre un tezaur risipit. [247]

b) De aici provine o monedă de bronz de la Constantinus I. [248]

¤

83. Brezon (comuna Forotic, judeţul Caraş-Severin)

¤

84. Broşteni (oraş Oraviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Micleni.

În punctul Micleni sunt atestate două locuiri (Ogaşul Mic şi La Fântână) din epoca bronzului, cea a fierului (cultura Basarabi) şi de secolele III-IV d.Chr. Tot aici se află şi materiale ceramice din secolele VIII-IX d.Chr. [249]

b) Punctul Coastă.

Urme din epoca bronzului, hallstattiene, medievale timpurii (secolele VIII-IX d.Chr.), în lunca Oraviţei, la NV de sat, spre hotarul cu Greoniul. [250]

 

2. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Rovină.

În hotarul localităţii, lângă Pepiniera silvică, în lunca Pârâului Oraviţa, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi urme ale practicării metalurgiei fierului. [251]

¤

85. Bruznic (comuna Dorgoş, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) La sud de sat, pe Valea Vizmei (sau a Dominuţului), se văd trei movile de pământ cu diametrul de circa 40-50 m şi înălţimea de 2-4 m. Cea mai sudică dintre ele este plasată la hotarul dintre Bruznic şi Vizma. [252]

 

2. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul satului s-a descoperit o monedă de argint Dyrrhachium.

b) În altă parte a hotarului s-au descoperit monede de la Hadrian, Septimius Severus şi Filip Arabul. [253]

¤

86. Buchin (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

1890 este anul în care s-au văzut piese de bronz, între care şi un celt, într-o colecţie particulară. [254]

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Sat Bătrân.

Materialele arheologice aparţinând eneoliticului, grupului cultural Balta Sărată, culturii Basarabi şi perioadei medievale. Ele au fost descoperite pe o terasă a Timişului, în dreptul izvorului Carpen, la 1,5-2 km NE de sat, pe malul din stânga acestuia.

S-a descoperit şi o unealtă paleolitică. [255]

¤

87. Bucoşniţa (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Şes.

Terenul cu descoperiri este situat la aproximativ 1 km SE de gara Vălişoara şi la 1,5-2 km sud de aşezarea romană de la Pârâul Copaciului.

Aici se află construcţii romane de mari dimensiuni. [256]

¤

88. Bucova (comuna Băuţar, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Dealurile care mărginesc Valea Bistrei sunt fortificate într-un sistem unitar în perioada dacică şi, mai apoi, medievală (secolele XV-XVI d.Chr.). [257]

 

2.Movile de pământ.

a) Punctul Moghilele.

S-a păstrat doar microtoponimul. [258]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) La varniţa satului s-a descoperit o fibulă. Din vatra satului provin şi resturi de construcţii şi artă sculpturală romană. [259]

 

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Şanţuri.

Din acest punct provine, dintr-o descoperire întâmplătoare, o spadă medievală. [260]

b) Schitul ortodox de aici este atestat din secolul XIV d.Chr. El era situat la 4,5 km nord de sat, între izvoarele Văii Fierului şi ale Văii Floruşului.

În jurul schitului s-a născut localitatea Rimetea. [261]

 

5. Mine şi cariere.

a) Cariera Bucova, punctul La Perete.

Marmura de aici (aflată lângă Dealul Prigor) a fost exploatată în epoca romană. [262]

¤

89. Bucovăţ (comuna Dumbrava, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) La sud de Pârâul Livezi şi de drumul spre Bucovăţ care vine de la Dumbrava, au fost depistate trei sau patru movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20 şi 30 m şi înălţimea între 0,75 şi 2 m. Cea de a patra movilă, aflată în colţul dintre pădure şi un gard de pruni, acoperită de tufe şi copaci, poate fi naturală. [263]

b) La circa 200 m est de confluenţa Pârâului Priba cu Pârâul Livezile, imediat la sud de drum, între drum şi pădure, se află o movilă de pământ înaltă de 2 m, cu diametrul de circa 30 m. [264]

c) În vatra satului, pe uliţa ce urcă de la biserică spre vest, la circa 20 m de biserică, spre sud, într-o grădină, se conturează o movilă de pământ înaltă de 1,5 m şi cu diametrul de circa 30 m. [265]

 

2. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare aparţinând perioadei secolelor II î.Chr.-II d.Chr. [266]

¤

90. Bucovăţ (comuna Remetea Mare, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cremeniş sau Gruniul cu Cremene.

Aici se află un tell cu dimensiunile de 100 / 70 m şi cu stratul de cultură gros de 1,70 m.

Materialele neolitice de aici se pot împărţi în trei mari niveluri. Primele conţin fragmente ceramice aparţinând grupului cultural eponim (Bucovăţ). În al treilea nivel s-au descoperit şi materiale ceramice aparţinând culturii Tiszapolgár. [267]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Pe teritoriul localităţii sunt amintite urme arheologice din perioada epocii fierului. [268]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. [269]

 

4. Movile de pământ.

a) La aproximativ 2,8 km SV de localitate şi la circa 1,7 km nord de malul din dreapta Timişului, se află o movilă de pământ. [270]

 

5. Descoperiri monetare.

a) Din hotarul localităţii provine o tetradrahmă de tipul Huşi – Vovrieşti şi o alta de tip Ramna. [271]

¤

91. Bulci (comuna Bata, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dâmbul lui Roman.

Aici se află o movilă cu diametrul de 32 m, înconjurată de un şanţ lat de 6 m. La adâncimea de 2,40 m s-a descoperit un mormânt dublu de inhumaţie. În manta se află o mare cantitate de ceramică aparţinând culturii Mureş şi cărbuni. [272]

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cetate sau La Mănăstire.

La vest de sat s-a identificat o locuire Baden, o alta hallstattiană, resturi dacice, romane şi de secolele X-XII d.Chr. (aşezare fortificată).

Peste resturile descrise anterior se află un complex monastic benedictin (Abaţia de Bulci, menţionată documentar în anul 1225) cu hramul Sfintei Fecioare.

Fortificaţia anterioară mănăstirii are un val cu miez de piatră de mai bine de 4 m înălţime. [273]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul satului, fără precizări topografice, s-au descoperit materiale arheologice de epocă romană. [274]

b) De pe teritoriul localităţii provine un cap statuar din bronz reprezentând-o pe Minerva. [275]

c) Pe teritoriul sanatoriului din localitate, Castelului Mocioni, la circa 1 m adâncime, au fost observate urmele unui zid din cărămidă care poate fi roman.

De aici provin şi capiteluri, material tegular (uneori cu ştampila legiunii XIII Gemina), o inscripţie şi o porţiune a drumului roman. [276]

¤

92. Bulgăruş (comuna Lenauheim, judeţul Timiş)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. [277]

 

2. Movile de pământ.

La circa 4 km NV de localitate, în imediata vecinătate a hotarului cu satul Gotlob, lângă drumul de legătură între cele două localităţi, se află o movilă de pământ. [278]

¤

93. Bulza (comuna Margina, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Dâmbul Gomila.

La cota 478, plasat la est de sat, se află o movilă de pământ. Probabil că este o movilă de hotar. [279]

¤

94. Bunea Mare (oraş Făget, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) În hotarul localităţii este semnalată o movilă artificială de pământ. [280]

¤

95. Bunea Mică (oraş Făget, judeţul Timiş)

¤

96. Butin (comuna Gătaia, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Movila de pământ aflată în islazul comunal, la 1 km de centrul satului, lângă drumul spre Şemlacu Mare, vizavi de cimitir, este un tell din epoca bronzului. [281]

¤

97. Buzad (comuna Bogda, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Trei Gomili.

Acest toponimic se află în hotarul localităţii. Probabil că este vorba despre movile de hotar medievale. [282]

¤

98. Buziaş (oraş, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Valea Secerii (apare uneori la Silagiu).

Aşezarea se află pe versantul din dreapta unui mic afluent al Pârâului Secerii, în apropiere de confluenţă, la zona de contact dintre Câmpia Gătaiei şi poalele dealului Silagiului, la o altitudine de circa 170 m. Aceste terase sunt orientate spre sud şi au fost plantate cu viţă-de-vie.

Situl este locuit în timpul culturii Starčevo-Criş, faza a II-a.

Tot aici s-au descoperit şi artefacte daco-romane. [283]

b. Punctul Valea Salciei.

De aici provin materiale ceramice neolitice (poate că este acelaşi punct cu 4c). [284]

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Pârpora sau Pârvova (Dealul Silagiului).

Aşezarea se află pe cursul superior al Pârâului Pârpora, pe versantul din dreapta, în locurile mai joase din partea de est a dealului Silagiului, la o altitudine de 170-175 m.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin paleoliticului, culturii Coţofeni, Tiszapolgár şi epocii timpurii şi mijlocii a bronzului.

Tot aici se află şi resturi ale activităţii metalurgice desfăşurate între secolele III-IV d.Chr. [285]

b) Punctul Vatra localităţii.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice din perioada hallstattiană aparţinând culturii Basarabi şi Latène-ului geto-dacic. [286]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană şi de exploatare a izvoarelor minerale. Unii cercetători plasează aici aşezarea Azizis (Aizis). [287]

 

4. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Valea Silagiului.În puncte diferite din hotarul localităţii s-au descoperit fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [288]

b) Punctul Făgimac.

În puncte diferite din hotarul localităţii s-au descoperit fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [289]

c) Punctul Valea Salcei.

Pe versantele acestei văi şi pe cursul său inferior există multe resturi ale civilizaţiei daco-romane de secolele III-V d.Chr.

Aici, pe locul numit Bisericuţă, s-ar afla urmele unui castru roman. [290]

d) Punctul Pârâul Şurgani.Către Bacova se află urme ale civilizaţiei daco-romane de secolele III-IV d.Chr. [291]

 

5. Vestigii medievale.

Pe teritoriul localităţii se află multe urme medievale. [292]

 

6. Descoperiri monetare.

a) Aici, într-o pădure, s-au descoperit monede de aur şi argint. [293]

b) Punctul Lunca Deal.

De aici provin denari romani republicani. [294]

¤