1. Agadici (oraşul Oraviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Locul Popii.

În hotarul localităţii, în zona Sălişte, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [1]

 

2. Albina (comuna Moşniţa Nouă, judeţul Timiş)

¤

3. Alioş (comuna Masloc, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii se află o aşezare neolitică. [2]

b) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului. [3]

c) De aici provine un lanţ format din patru inele de aur. [4]

d) Pe teritoriul localităţii este o cetate de pământ necercetată arheologic. [5]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii, la aproximativ 6 km nord de aceasta, trece o porţiune din valurile de pământ romane care traversează de la nord la sud Banatul de câmpie. [6]

b) Punctul Valea Olurocului.

La 200 m nord de localitate se află acest punct traversat de valurile romane pe aproximativ 1 km. [7]

¤

4. Aluniş (comuna Fântânele, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Molizilor.

În imediata vecinătate a Mureşului, pe un platou uşor înclinat, s-a identificat o aşezare aparţinând epocii mijlocii a bronzului. [8]

b) În partea de SV a satului, înspre Frumuşeni, a fost descoperit în arătură un cuţit celtic îndoit ritual. [9]

 

2. Movile de pământ.

a) În hotar sunt semnalate mai multe ridicături de pământ. La 800 m SE de localitate este semnalat un tell sau tumul. [10]

¤

5. Altringen (comuna Bogda, judeţul Timiş)

¤

6. Anina (oraş, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Anina (?).

În peşteră se găsesc urmele unei locuiri Coţofeni. [11]

b) Peştera Lungă.

Aceasta este situată pe versantul din dreapta râului Caraş, sub Peştera Ibex. Aici s-a descoperit material ceramic medieval şi de epocă modernă. [12]

c) Peştera Racoviţă.

Materialele ceramice de aici aparţin Hallstattului şi secolelor XVII-XVIII d.Chr. [13]

d) Peştera Buhui.

În peşteră se află resturi de faună cuaternară. [14]

e) Peştera Crivina.

De aici provine ceramică preistorică atipică. [15]

f) Peştera din Tăietura Croaţilor.

De aici provine ceramică preistorică. [16]

 

2. Vestigii preistorice.

a) În împrejurimile Aninei s-a găsit un topor de bronz (Bz D-Ha A). [17]

 

3. Movile de pământ.

a) Punctul Hunca Trei Movile.

Urma movilelor de hotar nu mai este vizibilă. [18]

 

4. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o monedă Traian. [19]

b) De aici provine o monedă din secolul IV d.Chr. [20]

¤

7. Aradu Nou (municipiu reşedinţă de judeţ, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Dintr-un punct necunoscut provin materiale arheologice din vremea paleoliticului. [21]

b) La circa 100 m în amonte de Podul Traian, în Mureş, s-a descoperit o monoxilă. [22]

c) O altă monoxilă s-a descoperit în hotarul Bufniţ. [23]

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Grădina CAP.

Cu ocazia săpării unui şanţ de irigaţii în grădina de zarzavaturi a fostului CAP s-au descoperit mai multe morminte celtice. Necropola birituală descoperită cu acest prilej a fost încadrată în secolul IV-III î.Chr.

Tot aici s-a descoperit şi material arheologic Cernavoda III. [24]

b) La intersecţia străzilor Calea Timişorii cu Ana Ipătescu s-au descoperit întâmplător fragmente ceramice hallstattiene, altele din secolul IV d.Chr. şi, în sfârşit, de secolele XI-XII d.Chr. [25]

c) Punctul Bufniţ, Bufniţă sau Bufniţi.

De la staţia de pompare situată la limita vestică a cartierului şi până în dreptul malului înalt de la Trei Insule au fost culese fragmente ceramice neolitice (Starčevo-Criş), eneolitice (Tiszapolgár, Baden), ale epocii mijlocii şi târzii a bronzului (şi o necropolă de incineraţie), Hallstattului, secolelor II-IV d.Chr. şi X-XI d.Chr. (o necropolă de inhumaţie). [26]

d) La capătul de vest al străzii Ştefan cel Mare, pe o terasă înaltă, apar cu ocazia lucrărilor agricole fragmente ceramice din secolele II-IV şi XI-XIII d.Chr. [27]

e) Punctul Cimitirul romano-catolic.

La ieşirea spre Timişoara, pe partea din dreapta şoselei a fost descoperită o cărămidă cu ştampila legiunii IIII Flavia Felix.

Materialele arheologice descoperite mai târziu au scos la iveală o aşezare hallstattiană şi o alta daco-romană.

Egon Dörner consideră că de aici ar proveni şi o ştampilă a legiunii V Macedonica. După toate probabilităţile aceasta a fost descoperită la Cărani. [28]

 

3. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Strada Castanilor.

În grădina unei case s-au descoperit fragmente ceramice de secolele VIII-IX / X d.Chr. [29]

b) În albia Mureşului s-a descoperit o cruce bizantină cu email din epoca migraţiilor. [30]

 

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Cetate.

În cetatea de plan stelar care se mai păstrează şi astăzi a funcţionat o Mănăstire a capistranilor înfiinţată în secolul al XVII-lea d.Chr. Ea a funcţionat sub hramul Sfânta Elisabeta. [31]

b) Minoriţii au fost aşezaţi în anul 1702 în Aradu Nou. În mănăstire a funcţionat o capelă sub hramul Sfântului Anton de Padova. Mai apoi s-a ridicat o biserică cu hramul Sfântului Francisc. Mai apoi se construieşte o a treia biserică. [32]

c) În secolul XIV d.Chr. este amintită o biserică catolică. [33]

 

5. Descoperiri monetare.

a) În albia Mureşului s-a descoperit o monedă de bronz de la Iustinian. [34]

b) La săparea terasamentului căii ferate Arad – Timişoara s-a descoperit monede imperiale romane din perioada Augustus – Domitian. [35]

¤

8. Armeniş (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Descoperiri neolitice sunt amintite aici. [36]

b) Un tezaur format din obiecte de aur s-a descoperit în localitate. Acesta se datează în bronzul târziu şi Hallstattul timpuriu. [37]

c) Pe dealul aflat în faţa gării CFR Armeniş se află o fortificaţie patrulateră de pământ.

Fortificaţia a fost sondată, în anul 1987, de Marian Gumă şi Sabin Adrian Luca. Rezultatele cercetării arată că fortificaţia este realizată în epoca modernă, chiar dacă anterior se afirmase că este mai veche.

S-au descoperit şi fragmente ceramice care pot fi preistorice. [38]

 

2. Movile de pământ.

a) În hotarul localităţii sunt semnalaţi unul sau doi tumuli. [39]

 

3. Punctul Piatra Scrisă.

a) Schitul ortodox construit în acest punct are hramul Duminica Tuturor Sfinţilor.

Icoana pictată pe stâncă a schitului se află într-o peşteră (fostă galerie de mină ?). [40]

 

4. Descoperiri monetare.

a) În zona localităţii ar fi descoperiri de monede romane, dar şi materiale ceramice de secolele III-IV d.Chr. [41]

¤

9. Arsuri (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤