A.

1. Agadici (oraşul Oraviţa, judeţul Caraş-Severin) [1]

1. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Locul Popii.

În hotarul localităţii, în zona Sălişte, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.

Bibliografie: Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996b, p. 222; Ţeicu 1999-2000, p. 453; Mare 2004, p. 151.

 

2. Albina (comuna Moşniţa Nouă, judeţul Timiş)

¤

3. Alioş (comuna Maşloc, judeţul Timiş) [2]

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii se află o aşezare neolitică.

Bibliografie: Lazarovici 1979b, p. 185; Gudea şi Moţiu 1983, p. 191.

b) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului.

Bibliografie: Gudea şi Moţiu 1983, p. 192.

c) De aici provine un lanţ format din patru inele de aur.

Bibliografie: Roska 1942, p. 281, nr. 29; Rusu 1972, p. 44; Gumă 1993, p. 244, 283.

d) Pe teritoriul localităţii este o cetate de pământ necercetată arheologic.

Bibliografie: Rădulescu 1999-2001, p. 67.

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii, la aproximativ 6 km nord de aceasta, trece o porţiune din valurile de pământ romane care traversează de la nord la sud Banatul de câmpie.

Bibliografie: Dörner şi Boroneanţ 1968, p. 13; Draşovean et alii 2004, p. 17.

b) Punctul Valea Olurocului.

La 200 m nord de localitate se află acest punct traversat de valurile romane pe aproximativ 1 km.

Bibliografie: Draşovean et alii 2004, p. 17.

¤

4. Aluniş (comuna Fântânele, judeţul Arad) [3]

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Molizilor.

În imediata vecinătate a Mureşului, pe un platou uşor înclinat, s-a identificat o aşezare aparţinând epocii mijlocii a bronzului.

Bibliografie: Pădureanu 1973, p. 395, 397; *** 1999, p. 32.

b) În partea de SV a satului, înspre Frumuşeni, a fost descoperit în arătură un cuţit celtic îndoit ritual.

Bibliografie: Pădureanu 1985, p. 30; *** 1999, p. 32.

 

2. Movile de pământ.

a) În hotar sunt semnalate mai multe ridicături de pământ. La 800 m SE de localitate este semnalat un tell sau tumul.

Bibliografie: Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 104; *** 1999, p. 32.

¤

5. Altringen (comuna Bogda, judeţul Timiş)

¤

6. Anina (oraş, judeţul Caraş-Severin) [4]

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Anina (?).

În peşteră se găsesc urmele unei locuiri Coţofeni.

Bibliografie: Petrovszky 1973, p. 385; Petrescu 2000a, p. 19-20; Ciugudean 2000, p. 63.

b) Peştera Lungă.

Aceasta este situată pe versantul din dreapta râului Caraş, sub Peştera Ibex. Aici s-a descoperit material ceramic medieval şi de epocă modernă.

Bibliografie: Petrovszky et alii 1981, p. 431; Rogozea 1987, p. 358.

 

 

c) Peştera Racoviţă.

Materialele ceramice de aici aparţin Hallstattului şi secolelor XVII-XVIII d.Chr.

Bibliografie: Petrovszky et alii 1981, p. 430; Rogozea 1987, p. 358; Gumă 1993, p. 297.

d) Peştera Buhui.

În peşteră se află resturi de faună cuaternară.

Bibliografie: Petrescu 2000a, p. 21; Păunescu 2001, p. 135.

e) Peştera Crivina.

De aici provine ceramică preistorică atipică.

Bibliografie: Petrescu 2000a, p. 23.

f) Peştera din Tăietura Croaţilor.

De aici provine ceramică preistorică.

Bibliografie: Petrescu 2000a, p. 33.

 

2. Vestigii preistorice.

a) În împrejurimile Aninei s-a găsit un topor de bronz (Bz D-Ha A).

Bibliografie: Petrovszky 1973, p. 385; Săcărin 1979a, p. 111; Gumă 1993, p. 250, 283; Szentmiklosi 1997, p. 21.

 

3. Movile de pământ.

a) Punctul Hunca Trei Movile.

Urma din hotar a movilelor nu mai este vizibilă.

Bibliografie: Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 104.

 

4. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o monedă Traian.

Bibliografie: Mărghitan 1980a, p. 82; Bălănescu 1984, p. 130; Bălănescu şi Rogozea 1986, p. 223.

b) De aici provine o monedă din secolul IV d.Chr.

Bibliografie: Şeptilici 2002-2003, p. 300.

¤

7. Aradu Nou (municipiu reşedinţă de judeţ, judeţul Arad) [5]

 

 

1. Vestigii preistorice.

a) Dintr-un punct necunoscut provin materiale arheologice din vremea paleoliticului.

Bibliografie: Păunescu 2001, p. 206.

b) La circa 100 m în amonte de Podul Traian, în Mureş, s-a descoperit o monoxilă.

Bibliografie: *** 1999, p. 38.

c) O altă monoxilă s-a descoperit în hotarul Bufniţ.

Bibliografie: *** 1999, p. 38.

 

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Grădina CAP.

Cu ocazia săpării unui şanţ de irigaţii în grădina de zarzavaturi a fostului CAP s-au descoperit mai multe morminte celtice. Necropola birituală descoperită cu acest prilej a fost încadrată în secolul IV-III î.Chr.

Tot aici s-a descoperit şi material arheologic Cernavoda III.

Bibliografie: Popescu D. 1968, p. 682; Crişan 1974, p. 40-44; 1978, p. 47; Roman 1976a, p. 31; Pădureanu 1979, p. 150; Zirra 1991, p. 181; Rustoiu 1993a, p. 140; Hügel 2000, p. 32, 34; Gheorghiu 2000, p. 214; *** 1994, p. 85; *** 1999, p. 37.

b) La intersecţia străzilor Calea Timişorii cu Ana Ipătescu s-au descoperit întâmplător fragmente ceramice hallstattiene, altele din secolul IV d.Chr. şi, în sfârşit, de secolele XI-XII d.Chr.

Bibliografie: Pădureanu 1985, p. 28; Dulea 2001, p. 227; Oţa 2004, p. 504; Mare 2004, p. 152; *** 1999, p. 37.

c) Punctul Bufniţ, Bufniţă sau Bufniţi.

De la staţia de pompare situată la limita vestică a cartierului şi până în dreptul malului înalt de la Trei Insule au fost culese fragmente ceramice neolitice (Starčevo-Criş), eneolitice (Tiszapolgár, Baden), ale epocii mijlocii şi târzii a bronzului (şi o necropolă de incineraţie), Hallstattului, secolelor II-IV d.Chr. şi X-XI d.Chr. (o necropolă de inhumaţie).

Bibliografie: Pădureanu 1979, p. 147; 1985, p. 28-29; Kalmar 1987-1988, p. 465; Kalmar-Maxim 1999, p. 140; Muntean şi Muntean 2001, p. 269; Oţa 2004, p. 504; Mare 2004, p. 152; *** 1999, p. 37.

d) La capătul de vest al străzii Ştefan cel Mare, pe o terasă înaltă, apar cu ocazia lucrărilor agricole fragmente ceramice din secolele II-IV şi XI-XIII d.Chr.

Bibliografie: Pădureanu 1985, p. 28; Oţa 2004, p. 504; Mare 2004, p. 152.

e) Punctul Cimitirul Romano-catolic.

La ieşirea spre Timişoara, pe partea din dreapta şoselei a fost descoperită o cărămidă cu ştampila legiunii IIII Flavia Felix.

Materialele arheologice descoperite mai târziu au scos la iveală o aşezare hallstattiană şi o alta daco-romană.

Egon Dörner consideră că de aici ar proveni şi o ştampilă a legiunii V Macedonica. După toate probabilităţile aceasta a fost descoperită la Cărani.

Bibliografie: Daicoviciu 1939-1942, p. 104; Mărghitan 1974, p. 90; 1980a, p. 45, 47, 156; Pădureanu 1979, p. 150; Benea 1994, p. 318; Németh 1999-2000, p. 388; Mare 2004, p. 152; *** 1999, p. 37.

 

3. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Strada Castanilor.

În grădina unei case s-au descoperit fragmente ceramice de secolele VIII-IX / X d.Chr.

Bibliografie: Mărghitan 1985, p. 20; Stanciu 2000, p. 151; Cosma 2002, p. 163-164; Oţa 2004, p. 504.

b) În albia Mureşului s-a descoperit o cruce bizantină cu email din epoca migraţiilor.

Bibliografie: *** 1999, p. 38.

 

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Cetate.

În cetatea de plan stelar care se mai păstrează şi astăzi a funcţionat o Mănăstire a capistranilor înfiinţată în secolul al XVII-lea d.Chr. Ea a funcţionat sub hramul Sfânta Elisabeta.

Bibliografie: Rusu et alii 2000, p. 55.

b) Minoriţii au fost aşezaţi în anul 1702 în Aradu Nou. În mănăstire a funcţionat o capelă sub hramul Sfântului Anton de Padova. Mai apoi s-a ridicat o biserică cu hramul Sfântului Francisc. Mai apoi se construieşte o a treia biserică.

Bibliografie: Rusu et alii 2000, p. 55-57.

c) În secolul XIV d.Chr. este amintită o biserică catolică.

Bibliografie: Rusu A.A. şi Hurezan 2000, p. 67-68.

 

5. Descoperiri monetare.

a) La săparea terasamentului căii ferate Arad – Timişoara s-a descoperit monede imperiale romane din perioada Augustus – Domitian.

Bibliografie: Medeleţ 1994a, p. 246.

b) În albia Mureşului s-a descoperit o monedă de bronz de la Iustinian.

Bibliografie: *** 1999, p. 38.

¤

8. Armeniş (comună, judeţul Caraş-Severin) [6]

 

1. Vestigii preistorice.

a) Descoperiri neolitice sunt amintite aici.

Bibliografie: Lazarovici 1979b, p. 185.

b) Un tezaur format din obiecte de aur s-a descoperit în localitate. Acesta se datează în bronzul târziu şi Hallstattul timpuriu.

Bibliografie: Roska 1942, p. 218, nr. 82; Popescu D. 1956, p. 199; Rusu 1972, p. 44; Gumă 1993, p. 244, 283.

c) Pe dealul aflat în faţa gării CFR Armeniş se află o fortificaţie patrulateră de pământ.

Fortificaţia a fost sondată, în anul 1987, de Marian Gumă şi Sabin Adrian Luca. Rezultatele cercetării arată că fortificaţia este realizată în epoca modernă, chiar dacă anterior se afirmase că este mai veche.

S-au descoperit şi fragmente ceramice care pot fi preistorice.

Bibliografie: Moga şi Gudea 1975.

 

2. Movile de pământ.

a) În hotarul localităţii sunt semnalaţi unul sau doi tumuli.

Bibliografie: Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 104.

 

3. Punctul Piatra Scrisă.

a) Schitul ortodox construit în acest punct are hramul Duminica Tuturor Sfinţilor.

Icoana pictată pe stâncă a schitului se află într-o peşteră (fostă galerie de mină ?)

Bibliografie: Rusu et alii 2000, p. 58; Petrescu 2004, p. 31-32.

4. Descoperiri monetare.

a) În zona localităţii ar fi descoperiri de monede romane, dar şi materiale ceramice de secolele III-IV d.Chr.

Bibliografie: Moga şi Gudea 1975, p. 132; Benea 1996b, p. 225-226; Mare 2004, p. 153.

¤

9. Arsuri (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤