INTRODUCERE

Activitatea de repertoriere a bunurilor culturale ce aparţin de arheologie, ca o sinteză necesară pentru istoriografia românească contemporană, este un deziderat mereu amânat. Această acţiune nu este – din păcate – instituţionalizată.

Repertoriile arheologice sunt instrumente de lucru indispensabile. Principalii deţinători ai informaţiilor ce se doresc a fi repertoriate sunt muzeele, institutele de cercetare şi universităţile. În spatele acestora sunt oameni care administrează informaţia… şi de cele mai multe ori nu vor să colaboreze pentru a o publica. În urma acestei situaţii am rămas, ca ţară, fără repertorii arheologice judeţene (pentru toate judeţele), regionale sau naţionale. Eu şi colaboratorii mei am încercat, atâta cât s-a putut cu forţele unor simpli muritori, să elaborăm câteva repertorii strict necesare tuturor.

Activitatea de repertoriere a descoperirilor arheologice din Transilvania şi Banat a început acum mai mulţi ani. Prima lucrare, Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu, a apărut, cu ajutorul decisiv al colegilor dr. Zeno Karl PINTER şi Adrian GEORGESCU. [1]

Mai apoi am scris şi publicat Repertoriul arheologic al judeţului Caraş-Severin. [2]

În anul 2005 a apărut şi o variantă scurtă a Repertoriului Banatului, fără ilustraţie, instrument de lucru pentru arheologii bănăţeni. [3]

În sfârşit, tot în anul 2005 au apărut şi variantele Repertoriului arheologic al judeţului Hunedoara. [4]

Acum lansăm varianta – definitivă pentru noi – a Repertoriului arheologic al Banatului. Lucrarea este în aşa fel concepută încât să poată fi îmbunătăţită continuu. Pentru aceasta, variantele scurte ale repertoriilor – scrise deja sau în curs de redactare – vor fi lansate, cât mai curând posibil, şi pe adresa de Internet http://arheologie.ulbsibiu.ro, ca o primă parte a unui repertoriu regional care poate ajunge, mai târziu, naţional.

Nu am realizat şi un studiu cronologic şi cultural detaliat al descoperirilor din cauza problemelor legate – în primul rând – de spaţiul editorial şi de costuri. Vom realiza, însă, acest tip de studiu cât mai curând posibil.

Trebuie să mulţumesc în încheiere pentru ajutorul acordat mie – explicit sau implicit – tuturor colegilor de la muzeele bănăţene.

 Sibiu la 10 ianuarie 2006

  Prof.dr. Sabin Adrian LUCA